Boala celiacă (celiachia) este o boală autoimună, cronică, ce apare de regulă pe un fond genetic predispozant, agentul declanșator fiind glutenul. Se caracterizează printr-un proces inflamator accentuat la nivelul intestinului subțire și printr-o intoleranță permanentă la gluten. Nu este o alergie și nici o simplă intoleranță alimentară. Din cele peste 140 boli autoimune caracterizate, boală celiacă este singura boală autoimună cu agentul declanșator cunoscut (glutenul).

Aspectul cameleonic al bolii celiace

Datorită faptului că are peste 300 simptome și afecțiuni asociate, boala celiacă este considerată a fi un adevărat cameleon clinic.  Celiachia se poate declanșa la orice vârstă (copii, adulți), la persoane din orice rasă, preponderent la femei față de bărbați. Chiar dacă pacienții celiaci reprezintă aproximativ 1-1.5% din populație, din păcate 80% dintre aceștia sunt încă nediagnosticați sau diagnosticați greșit.

Paleta largă a simptomatologiei în boala celiacă

În celiachie, simptomele pot să apară oriunde în organism, cele mai cunoscute fiind cele de ordin gastro-intestinal. Trebuie avute în vedere însă și simptome metabolice, neuropsihice, dermatologice, osteoarticulare. La copii s-au evidențiat întârzieri de creștere, abdomen mărit, dificultăți de concentrare. La femei, boala celiacă se poate asocia cu avorturi recurente, infertilitate, menopauză precoce, tiroidită autoimună.  

Paradoxal dar adevărat, există și pacienți celiaci asimptomatici. În boala celiacă există posibilitatea de asociere cu intoleranțe alimentare (ex. lactoză, histamină) și/sau alte boli autoimune (ex. tiroidită autoimună, diabet zaharat tip 1). Dacă există diagnostic de diabet tip 1, anemie feriprivă sau dermatită herpetiformă, ar trebui efectuate și testele specifice pentru depistarea bolii celiace. 

Importanța diagnosticului corect în boala celiacă

Diagnosticul corect se poate pune după diversificare și după ce trece un timp suficient de la introducerea glutenului în alimentație. Condiția principală pentru a obține rezultate valide la investigațiile specifice este ca acestea să fie efectuate înainte de excluderea glutenului din alimentația curentă.

Protocoalele actuale de diagnostic diferă la adulți față de copii și la copii în funcție de vârstă. La copii există și protocol de diagnostic fără biopsie, aplicabil cu anumite condiții. 

Testul genetic pentru boala celiacă nu pune diagnostic, arată doar dacă există sau nu predispoziție genetică pentru această afecțiune. Până la 40% din populație are prezent cel puțin un genotip specific, dar numai 1% dezvoltă boală pe parcursul vieții. Pentru a obține un diagnostic corect de boală celiacă, pacientul trebuie să se adreseze unui medic specialist gastroenterolog, cu competențe pentru această patologie.

Nediagnosticată și netratată adecvat, boala celiacă conduce la subnutriție și la complicații severe (ex. osteoporoză, neuropatii sau anumite tipuri de cancer). 

Dieta fără gluten – “terapia” nutrițională pentru boala celiacă

Singurul tratament acceptat la nivel internațional în boala celiacă este dieta strictă fără gluten pentru toată viața. Această “terapie” nutrițională este capabilă să scadă procesul inflamator la nivelul intestinului subțire, cu refacerea în timp a vilozităților intestinale responsabile de asimilarea nutrienților din hrană și remisia simptomatologiei existente la debut.

Aderarea la dieta strictă fără gluten scade incidența apariției complicațiilor (uneori severe, ireversibile) și îmbunătățește calitatea vieții. Dieta fără gluten (dieta glutenoprivă) este o alimentație specială în care se exclude total glutenul și se recomandă ca “terapie” pentru boala celiacă. Totuși, s-a observat că și persoane cu alte afecțiuni își pot îmbunătăți starea de sănătate cu ajutorul acestei diete (ex. alergie la grâu, alte boli autoimune, sensibilitate non-celiacă la gluten).

Abordarea dietei glutenoprive poate fi considerată o adevărată provocare deoarece cei care o adoptă trebuie să învețe care sunt alimentele sigure (care nu conțin gluten), cum se disting acestea de cele interzise sau riscante, dar și sursele cu gluten ascuns (alimentare și non-alimentare). În boala celiacă sunt total interzise alimentele care conțin grâu, orz, secară și hibrizii acestora.

Vestea bună este că există o gamă importantă de alimente natural fără gluten care sunt permise celiacilor: legume, fructe, carne, pește, ouă, uleiuri vegetale, unt, lactate natur, nuci și semințe.

Introducerea dietei fără gluten este o schimbare majoră (un nou mod de viață) și necesită timp de acomodare pentru identificarea alimentelor de substituție și dobândirea abilităților de gastrotehnie specifică. De aceea, când se începe dieta fără gluten este benefică îndrumarea unui dietetician instruit pentru a oferi ghidaj corect dar și pentru a avea o dietă sănătoasă și echilibrată în nutrienți. Tot dieteticianul este cel care face și recomandări pentru identificarea și corectarea deficiențelor nutriționale existente la momentul diagnosticului.

Marele avantaj este că această alimentație specială poate preveni fără medicație aproape toate complicațiile cauzate de boala celiacă. Dieta fără gluten nu vindecă boala celiacă, dar poate salva viața.

Respectarea corectă și strictă a dietei fără gluten este singura cale spre o viață cât mai normală și o stare bună de sănătate.

Considerăm că un pacient informat colaborează mai ușor cu medicul său și are o calitate a vieții mai bună. Cele mai importante aspecte pe care le recomandăm sunt:

• NU începe dieta fără gluten pe cont propriu – poți trece ușor pe lângă un diagnostic important.
• NU te diagnostica singur, adresează-te medicului gastroenterolog pentru testare corectă.